Preoţi, călugări, oameni din toate categoriile sociale, vîrstnici, tineri, copii mici, ravnă şi mireasmă de busuioc. Acestea sînt o parte dintre lucrurile care se pot remarca la Sfântul Locaş.
„ Am venit să mă rog. Anul trecut am avut piciorul rupt şi n-am putut să vin. Mă rugam zi de zi la Dumnezeu şi ziceam: << Doamne, ajută-mă măcar să mă văd ducându-mă la Cuvioasa mea de la Iaşi >>.La două săptămâni m-am dat jos din pat şi am început să merg”, povesteşte cu lacrimi în ochi o femeie din Neamţ.
Credincioşii sînt emoţionaţi puternic pentru că de fiecare dată când au venit şi au avut cerut ajutor Sfintei, „raspunsul” nu a întârziat să apară. Cu toate că aşteptarea este foarte mare din cauza numărului mare de pelerini, ei dau dovadă de o dragoste „ înflăcărată”.
„ Nu am apucat să intru, stau la sfârşit,mâine seara aş vrea să o ating.Am avut şi dureri cumplite de cap,iar de când am atins Sfintele Moaşte nu am mai avut nimic,nimic”, mărturiseşte aceeaşi femeie foarte emoţionată.
Stefana Pintilie
Despre realitate
13 octombrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu